Ibric de caramida
“Pictura cuvintelor sau auditie colorata.” Voi colora o banca in culorile depresiei. Realitatea e inselatoare … ti se topeste in palma. Este ca si cum ai fi mort in tot acest timp nenorocit. In fiecare zi adun o rana, o frunza, o lacrima. Eu nu am … [contraste], nu am nici suflet. Un imens gol. Ora nebuniei. Oricum nimeni nu stie cat intuneric am putut aduna in anii astia. Nici cea mai puternica lumina nu ma poate reinvia. Te simteam atat de real ca pe a 4-a dimensiune a spatiului. Nu-mi pasa de nimic, vreau doar sa ma risipesc in frunze. Daca ma intreaba cineva de liniste, ii spun ca nu mai am (am terminat stocul aseara). In fiecare zi, o particica din suflet moare, pana cand nu mai ramane nimic … Inghiteam aburul rece cu voluptatea ingurgitarii scoartei de soare … Nu inca. Poate, daca vei asculta cu atentie, imi vei auzi rana, cum se desprinde din trunchiul fiintei mele … si sangereaza ca o frunza moarta. Sau poate ma vei privi ca-ntotdeauna cu ochi strain. Soapta tacuta. Arata diferit … Multa tristete curgand din bolta metalica, adunata pe banca solitara a parcului. Oare cate sageti de apa s-au lovit de lemnul putred, cati fulgi l-au sarutat, cate frunze ingalbenite sau cate flori l-au murit? Iubiri distruse sau implinite ascultand glasurile ploii. Nimic. Cerul s-a oprit deasupra bancii imbatranite. Mii de pasi se aud. Dorm si frunzele acum. Liniste … imensa, pasul omului se topeste. O luna palida, moarta i se reflecta in ochii terni. O adiere trista infioara gazele ce devin bulgari de plumb. Sa imprim o frunza pe scoarta cerului. Gramajoara de versuri te va ajuta sa gasesti drumul inapoi. Inchide-ti ermetic toate portitele sufletului. Umbrele trezesc lumina cruda … Palnie de lumina. Trenul se opreste aici doar o data in viata. Ca sa murim in scandurile putrede. [De ce?] Pentru ca ne place sa ne distrugem sufletele, sa le zdrobim in cioburi …
__Otilia Iutis___
Daca intro noapte de iarna un calator..
“Daca intr-o noapte de iarna un calator” reprezinta dupa o tacere mai lunga a scriitorului un roman fascinant…un roman al inceputurilor si al continuitatii.Un roman care nareaza formele naratiunii.
Un joc literar subtil,elaborat,amuzant si profund in acelasi timp.Ironizate vag sau doar evidentiate artificiile,angrenajele,trucurile si capcanele scrisului si ale lecturii.
Inceputul neasteptat trezeste interesul.Inceputul de poveste “A fost odata ca niciodata” e inlocuit cu “„Tocmai te pregăteşti să începi noul roman
Daca intr-o seara de iarna un calator de Italo Calvino”
In calitate de Cititor incuviintezi amuzat si cu zambetul pe buze.Continuarea e din ce in ce mai interesanta.Dai paginile una dupa alta.Romanul propriu-zis…ai senzatia ca incepe…un peron,o gara,un necunoscut,pare un incipit asemanator cu ceea ce ai mai citit pana acum si care incepe sa se integreze in sfera normalului.Dar nu,autorul suprinde din nou.Dintr-o rasucire maiastra de pana taie actiunea in momentul in care devenea cu adevarat interesanta si incepe din nou…un alt roman..o alta poveste.
Te adaptezi repede stilului,desi unele pagini trebuie poate recitite pentru deplina intelegere. Este un roman despre Cititor – un Cititor care începe diverse tipuri de roman, întrerupte în mod misterios tocmai când acţiunea se dovedea a fi mai palpitantă.Un Cititor care intalneste o Cititoare si,ca in orice roman care se respecta,se indragosteste de aceasta.O poveste frumoasa pe fondul unei pasiuni comune:lectura.Lectura moralizatoare ,ar spune un profesor,ce “indeamna tinerii sa apuce pe calea cea buna,a intelectualitatii cultivate”.Totusi scopul autorului este departe de ideea unui roman-parabola.
Italo Calvino isi ia o libertate nemaintalnita la romanele clasice.Conservatorii s-ar mira si ar privi sceptici paginile lipsite de o logica concreta si palpabila.Sunt zece tipuri diverse de romane conturate inteligent si cu talent.Zece tipuri de romane incluse,pentru o mai buna intelegere,intr-o shema,aparent complicate,la inceputul carti…schema la care se va reveni cu un zambet mistic la fiecare inceput.La fiecare intrare intr-un nou Univers.
Astefel se contureaza un roman al cetii,cu un personaj misterios ce coboara intr-o gara,unul al experientei concrete,unul simbolic-interpretativ,unde totul este transpus in semnificatii profunde,unul politic-existential cu observarea omului si a maselor in situatiile criza a conflictelor armate,un roman cinic-brutal,marcat de duritate,un altul al angoasei,axat pe torturarea unui eu suprasensibil.Urmeaza Un roman logic-geometric unde precizia se asociaza absurdului,romanul perversiunii cu explorarea atenta a erotismului,un altul teluric-primordial cu patimi si descendente misterioase si la final romanul apocaliptic ce anuleaza Universul.
Cartea in totalitatea ei este valoroasa tocmai datorita acestor treceri bruste de la un tip de roman la altul,fara o pregatire prealabila.Insa pentru un cititor incercat,fiecare pagina in plus este parcursa cu strangere de inima.Zece povesti incitante fara sfarsit,fara o continuare nu poate reprezenta decat o dezamagire.Cu toata impresia de logica si simetrie,prezentata schematic la inceput,finalul neasteptat a cartii reprezinta,paradoxal,in acelasi timp o multumire dar si o mare dezamagire.Lumi necunoscute ramase neexplorate.Idei nevalorificate…Si totusi…imaginatia Cititorului,privit ca entitate primordiala,poate reface –reflectat bineinteles in propria oglinda formata din sentimentele si valorile sale – teritoriul fiecarei povesti…fiecarui roman.Poate deveni la randul sau un Creator.
Fiecare carte terminată e ca o treaptă spre ceva învăluit în ceaţă, fiecare pagină un strop de murire şi nemurire în acelaşi timp.
___Roxana Radu__
Noi si Bucurestiul
Totul a inceput pe data de 10 mai,la ora 2.55 cand trenul Iasi – Bucuresti N s-a hotarat sa plece… descrierea in mare ar fi… prajituri,povesti, muzica [ Dracula my love,Beautiful liar... manele in perspectiva noastra] si vin de Odobesti…
Continuarea nu a fost mai putin buna… Gara de N.. pietre,aer,stalpi,copaci,frunze,semafoare,lumina si aer de Bucuresti… plimbarea cu metroul.. si primul contact viu cu orasul vietii…
Apartamentul in care am fost cazati..divin… 18 oameni in 2 camere [ si ce e mai important ..la o singura baie!!!!! ]… povesti ortodoxe,sau mai putin pana in jur de 4 dimineata…
A doua zi… cafea la oala [ deci nu ibric sau filtru... oala] si concursul propriu-zis… Teatrul National,Intercontinental,Cafe deko… scena mica,emotii multe…. improvizatii..dar totul terminat cu bine.Seara ..Cismigiu si plimbare cu barca pe lac… incantator.
A doua zi plimbare ..Magheru,Lascar Catargiu,ambasade,Piata Victoriei,birourile,pasajul,magazinele cu “toate articolele la 10 RON”.Din nou Cafe Deko.. apoi Nicolae Balcescu,fantani arteziene,CASA POPORULUI [ dimensiunea ei impresionanta,coplesitoare cerea caps lock] ,Academia Romana,ministere,SRI,circuit de f3…Seara din nou Cismigiu… sarituri pe salteaua unde teoretic numai copii se dau si hidrobicicleta.
A doua zi despartirea cu greu de capitala….
Din punctul de vedere al unui vizitator care pune pentru prima oara piciorul in acel oras… impresia este puternica… Un oras complet..activ.. aglomerat,interesant..energic, divers.Un oras plin de vitalitate unde te poti simti pentru prima data liber si implinit.
Prima impresie este intotdeauna importanta… prima impresie poate cauza o dragoste ireversibila si iremediabila fata de oras… fata de spiritul lui liber
____Roxana Radu_____
Enumeratii fara sens
Agenda neagra
Chistoace de tigari
Cafele reci
Haine pe jos
Sosete colorate
Saruturi sterse
Adunate-n ganduri
Atingeri timide…
“Trezeste-te
Am ajuns in gara.”
Gara murdara subtil
Strazi spre nicaieri
Sine fara sfarsit…..
___Madalina Boboc__
Orasul in care a facut baloane
E in alt oras!
Sau
doar i se pare?!
Te-a sarutat
violent chiar
Dar n-a simtit
nimic.
Trage din tigara.
Se spune ca
Viitorul iti
Surade.
Fumul iese
printre buzele ei.
Si totusi…
te vrea.
De ce?
Alt oras. Alta viata.
Se cere cafea.
Se cere TU.
Dar tu esti
in alt oras.
Se aud masini
pe strada.
Iese fum din tigara.
Vodka sta deschisa
Pe masa.
Arunca
Chistocu’ pe geam.
Muzica in
mp-3 player.
Ii place
pielea-ti fina
Si grea.
Suc pe masa.
Vreau sa
Fac baloane!
___Madalina Boboc__
Nervi de ocazie in tren
O mana zgarie
podeaua.
Genele-i suparate
si nervoase
Bat din picioare
Pe podeaua
lacrimilor verzi
Si pixuri
cad pe gresie .
O mana zgarie podeaua…
Taci taci taci!
Sa nu te mai aud!
Nu-mi place cum scrii!
___Madalina Boboc___
In ploaia murdara de afara…
- In ploaia murdara de afara…
Ursi polari si vulpi pornesc spre hibernare… Si viseeezz!
-” Femeile dietice iubesc barbati diabetici… si se mandresc cu corpuri atletice…”
“Ti-e frica sa imbatranesti?
Ti-e frica de vise terfelite in noroi?
Ti-e frica de glume patetice ?
Ti-e frica de tine?
Ti-e frica de noi?
Intr-o lume “nebuna,nebuna…” ce iti mai doresti?Un moment de fericire si apoi moartea?Un moment de etern extaz si apoi o moarte usoara?
Sau ai alege o viata banala,singura..tipica?O “viata lunga si fericita”?
Ce alegi filmul din C.. proaspat downloadat din reteaua tuturor… “comoditatea” scaunului?Sau sa alergi prin ploaie intr-un parc verde si albastru?
Ce alegi o dragoste eterna?Sau o sticla de vodka de cea mai buna calitate?
O viata plina de alegeri…
Avioane negre…globalizare.. viteza…mitraliere [ "ne ingropam fericitea intr-o mare de biti"] … sau poate … un concert necunoscut intr-o cafenea murdara si ciudata,o carte bizara ce te transpune in timp… sau poate o noapte la mare… sau poate un dans in lumina apusului?
Dorm… nu ma intreba de viitor… Dorm…
__Roxana Radu__
Replici…
* Nu putem trai numai din amintiri. (Ion Creanga)* * Doctore, ma chinuie ingrozitor coloana. (Constantin Brancusi) * Posteritatea va crede ca am avut un singur ou. (Columb) * Prefer rima imbratisata. (Veronica Micle) * Femeile cu picioare lungi, sunt cele mai bune la pat. (Procust) * Duc o viata regulata; ma culc la sapte, ma scol la sapte. (Alba ca Zapada) * Femeia model trebuie sa fie tanara. (Corneliu Baba) * A fost nunta cu dar, dar nu cine stie ce! (Zamfira) * N-aveti, cumva, un foc? (Nero) * Si totusi, se invarteste! (Galileo Galilei la un chef) * Suntem rude dar foarte indepartate (Fratii Grimm) * Eu sunt o exceptie: mi-am facut carul vara. (Nicolae Grigorescu) * De cand cu politica, am tras poezia pe linie moarta. [A.(carul) Paunescu] * Justitia noastra este bolnava. (un doctor in drept) * Am fost corigent la zoologie si literatura. (La Fontaine) * Am oscilat intre Scoala Ardeleana si Scoala Militara. (Petru Maior) * Aria cercului se bucura de o celebritate nemeritata. (GiuseppeVerdi) * Noi vrem pamant! (un extraterestru) * Nu intrati in marile complexe cu sotia. (Freud) * Am picat la tanc! (Aurel Vlaicu) * Tabloul lui Repin este lipsit de simboluri. (Mendeleev) * Intr-un triunghi conjugal, ipotenuza este iubita la patrat.(Pitagora) * Cand pun mana pe un roman bun, nu-l las pana nu-l termin.(Cleopatra) * Cartea mea de capatai este “Dupa douazeci de ani”. (Silviu Brucan) * Ma duc sa ma caut. (Fiul ratacitor) * Astept Ziua Recunostintei. (Penes Curcanul) * Ce mica-i lumea! (Gulliver in tara piticilor) * Nu-mi fac planuri de viitor. (Nostradamus) * Toti oamenii de valoare au zburat din Romania. (Henri Coanda) * De fapt, la tara eu n-am vara, ci un var. (George Toparceanu) * Vrem sa ne pastram limba si portul. (un constantean – R Mazare) * Ca orice om, am fost si eu la stramtoare. (Magellan) * Marile cuceriri le-am facut in moteluri. (Gingis-Han) * Eu stau, tu stai, el sta. (Imnul de stat) * Ostenii mei, astzi avem exercitii de tragere. (Vlad Tepes) * Americanii s-au obisnuit cu insula in coasta. (Fidel Castro) * Am ajuns in America pentru ca m-a trimis nevasta dupa cartofi. (Cristofor Columb) * Forma mea de protest este demonstratia. (Pitagora) * Nu sunt de acord cu femeile care isi spioneaza barbatii. (Mata-Hari)
Fum de vara
Fum de vara …
Nisip
ce se stinge-ncet
in mare
sclipiri de otel
in aer de moarte.
Tarm pustiu.
Nici spirit, nici carne.
__Otilia Iutis__
Picaturi
Picaturi.
Luciri stranii.
Ramuri scartaie,
se cutremura metalic.
Noiembrie.
Abur rece,
Felii de apa peste
schingiuiti copaci
Frunze moarte.
Vid.
__Otilia Iustis__
-
Arhivă
- februarie 2009 (1)
- ianuarie 2009 (37)
- decembrie 2008 (34)
-
Categorii
-
RSS
Intrări RSS
Comentarii RSS